Recenzie ,, Vara în care mama a avut ochii verzi" de Tatiana Țîbuleac

Titlul: Vara în care mama a avut ochii verzi

Autorul: Tatiana Tibuleac

Editura: Cartier

Anul apariției: 2017

Numarul de pagini: 155

  Cum a ajuns această carte la mine?...Am urmărit-o mult, şi într-o zi însorită am pus mâna pe ea. Am avut mari aşteptări de la ea. Dar când am început s-o citesc am rămas putin dezamăgită, dupa ce am intrat în miezul cărții am început s-o iubesc.

  Acest roman mi-a arătat cât de dura poate fi soarta cu unii oameni. M-a învațat cum trebuie să procedez în anumite situații dificile. Și mi-a arătat cum un om poate să se schimbe într-o clipită la o sută optzeci de grade.

  Este povestea unei femei bolnave de cancer și a fiului ei, care ajung într-un sat din Franța și își petrec acolo ultima vară. 

,,Întrebarea la care sun nevoit să raspund cel mai des în interviurile mele - toate asemănătoare ca niște femei neiubite - este unde și când am început să pictez. Prostească întrebare, după părerea mea,  și fară esență. Mult mai interesant ar fi să fiu întrbăt  de ce am început să pictez. S-ar putea ca în acest caz să răspund - mai ales dacă doamna jurnalistă sau doumnul jurnalist ar avea norocul ca eu să fi atins niște iarbă în acea zi - ceva cu adevărat interesant. Ceva care să întărească si mai mult imaginea mea de geniu dereglat sau măcar cea de dereglat  și să oprească toate acele speculații despre cum arta a schimbat viața unui nebun."

  Aleksy, protagonistului romanului - schilod, narcoman, pictor, scriitor, își începe povestirea dezarmant de sincer în ziua în care absolvește școala, iar mama sa, pe care o urăște, împlinește 39 de ani.

  Familia lor se destramă atunci când sora lui Aleksy moare, el având pe atunci vreo 6 ani, mama sa plângea mereu,nu mai avea grija de el şi nu îl băga în seamă. Tatăl lui bea foarte mult, într-o zi a luat tot ce era mai scump din casă şi a fugit cu altă femeie. Doar bunica este cea care îl mai îngrijeşte dar din păcate devine oarbă. Aleksy din cauza traumelor suferite după moartea surorii lui devine nebun.El o urăşte pe mama sa până într-o zi...
Ce se întămplă în acea vară? Ce se întâmplă cu Aleksy?

   În acest roman se descrie şi frumoasa poveste de dragoste dintre Aleksy şi Moira.

,,Aleksy, tu cum îți vei aminti de mine?", m-a întrebat dintr-o dată

,,Spune-mi un lucru de care îți va fi dor cel mai tare."

,,Un singur lucru, Aleksy."

,,Hai, un lucru." 

,,Unul singur."

,,Aleksy, Aleksy."

,,Un lucru nu e mult."

,,Te rog, Aleksy."

,,Te rog."

,,Ochii." ,i-am răspuns

,,Ochii e bine, Aleksy."

  Acest roman m-a uluit şi trezit la realitate arătându-mi că viața nu este mereu roz cu unicorni. Nu trebuie să ne  plângem că viața e grea atunci când luăm un 5 la mate dar trebuie să ne gândim la oamenii care suferă cu adevărat.

Ochii mamei erau o greşeală

Ochii mamei erau resturile unei mame frumoase

Ochii mamei plângeau înăuntru

Ochii mamei erau dorința unei oarbe împlinită de soare

Ochii mamei erau lanuri de tulpini frânte

Ochii mamei erau poveştile mele nespuse

Ochii mamei erau geamurile unui submarin de smarald

Ochii mamei erau scoici crescute pe copaci

Ochii mamei erau cicatrici pe fața verii

Ochii mamei erau muguri în așteptare

  Vă recomand acest roman pentru cei care sunt pregătiți să sufere împreună cu Aleksy.
Și celor care vor să descopere cât de uşor este să treci de la ură la iubire.